Biserica locală românească și pericolele vremurilor



Church

Ca și credincioși evanghelici, trăim cu adevărat vremuri foarte dificile, presărate cu provocări aproape la fiecare pas. Și ca unul, care prin harul lui Dumnezeu, îmi place să îmi trăiesc viața cu intensitate realizez cât de greu este să fii echilibrat, să ai discernământ, să știi când să fii exclusivist și când să fii inclusivist fără a compromite adevărul.

Parcă vizionez un documentar la National Geographic, având în prim plan un aventurier nebun de pe râurile învolburate și reci ale Alaskăi, cu multe capcane. Acolo unde când ai crezut că ai scăpat de pericole, trebui să devii urgent alertat. Pe astfel de râuri, ce îți poți dori cel mai mult este să te păzească Dumnezeu, pentru că indiferent cât de atent ai fi, omenește, tot poți fi înghițit de furia a tot ceea ce te înconjoară.

Dar să revenim la realitatea vieții cotidiene evanghelice, în afara căreia este mai ușor uneori să trăiești. Parcă pericolele externe sunt mai vizibile, mai clare și mai ușor de reperat. Și trăim vremuri, în care mulți aleg să trăiască în afara acestor granițe și își cârmuiesc viața cum vor ei … o, nu, vroiam să spun: călăuziți de Duhul lui Dumnezeu. Însă mă întreb: Dacă viața în contextul acestei lumi evanghelice, uneori identificată prin biserica locală din care fac parte, este așa de întunecat colorată îmi conferă oare tocmai acest aspect dreptul de a chiuli și de a deveni un justițiar solitar? Tentația sună grozav! Nu dai socoteală nimănui! Nu răspunzi pentru nimeni! Nu trebuie să tragi toate tinichelele ale vechi și ruginite după tine! Dar trebuie să îmi revin, pentru că acest gând nu sună de loc biblic. Și în bisericile astea locale imperfecte din care facem noi parte posibil să avem sfinți de-ai Lui. Poate nu am curajul să exclam cu tărie Cel dintâi păcătos eu sunt! (de subliniat timpul prezent în textul biblic) așa cum dragul de el – Pavel a făcut-o (1 Tim. 1). Păi, dacă este o comunitate așa de imperfectă (și termenul ăsta, da știu poate fi interpretat în multe feluri … ), cum o să mă ajute ea pe mine? Dacă sunt așa de mulți lupi, nu mai bine stau în afara stânei? Nu! E anapoda!?! În stână am păstorul lângă mine … Păi și dacă e un animal de pradă îmbrăcat în haine de biserică? Păi atunci oile ar trebui să facă un protest? Ceva nemaiauzit! Păi dacă și din oile acestea avem animale de pradă? Ce mai încurcătură! Domnul să aibă milă! … Ce este de făcut într-o astfel de încurcătură? Domnul Isus mă cheamă să fiu fidel principiilor biblice. Ce am învățat de la Pavel de-a lungul timpului (de studiat ultimul capitol din 2 Timotei) este că el nu s-a certat niciodată cu bisericile locale, ci doar cu lideri, slujitori sau personaje controversate din cadrul diferitelor biserici. Uitați-vă la lupii bisericii Efes: Imeneu și Alexandru, se pare doi dintre prezbiterii bisericii! Cu toate acestea nu putem spune despre biserica din Efes că era apostată. Pavel cere pocăință, analiză și corectarea lucrurilor. Cu siguranță biserica română ar avea nevoie de un astfel de episcop precum Pavel!

Oo, da trăim vremuri intense și nesigure, dar Domnul ne cheamă să ne încredem în providența Lui știind că temelia suveranității Lui este certă și de nezguduit. Cu siguranță principiile Scripturii nu se schimbă în funcție de vremuri! Dumnezeu ne chemă să fim dedicați bisericii locale, să ne supunem autorității pe care El a hotărât-o, să fim alerți și să discernem tot. Domnul să ne dea har să știm când să punem punct și să o luăm de la capăt!