Reglementări ale Bisericii Logos București


Articolul I – Denumirea

Denumirea acestei congregații va fi Biserica Baptistă Logos București.

Articolul II – Scopul

Scopul Bisericii Baptiste LOGOS este să-L proslăvească pe Dumnezeu prin împlinirea poruncilor date prin Marea Trimitere de către Domnul și Mântuitorul nostru Isus Hristos. Pentru a împlini acest lucru ne vom dedica lucrării de a face ucenici ai lui Hristos. Astfel, acesta este scopul nostru: să chemăm la credința în Isus Hristos pe cei pierduți, atât în orașul nostru, cât și în întreaga lume; să îi învățăm să asculte poruncile Lui, să abordeze toate aspectele vieții după Cuvântul Lui și să se deosebească de alții prin închinarea adevărată către Dumnezeu și prin slujirea altora (Matei 28:18-20, 1 Petru 2:9, Marcu 10:42-45, Matei 22:34-40)

Articolul III – Autorități

Secțiunea 1 – Biserica Baptistă Logos este o biserică baptistă, autonomă, evanghelică și parte a Uniunii Baptiste din România.

Secțiunea 2 – Biserica Baptistă Logos recunoaște că Isus Hristos este Capul Bisericii; Sfânta Scriptură este îndrumarul infailibil și suficient în materie de credință, ordine a bisericii și disciplină. Vom căuta asistență și ne vom sfătui cu alte biserici în anumite aspecte care ne preocupă în mod deosebit, însă niciodată o decizie luată de o altă biserică sau grup de biserici nu va fi considerată obligatorie pentru noi.

Secțiunea 3 – Ultimul cuvânt îl vor avea atât congregația, cât și cercul prezbiterilor, după caz, așa cum a fost descris mai sus, în Articolul III, Secțiunea 2. Biserica Logos va avea o pluralitate a prezbiterilor, iar aceștia vor exercita o conducere autoritară și decisivă, fără a se comporta însă asemenea unor „domnitori” sau dictatori, ci mai degrabă ca „slujitori” (1 Petru 5:1-4, Matei 20:24-28). După ce va confirma chemarea și învestirea cercului ei de prezbiteri, congregația se va supune conducerii acestora și va susține viziunea lor. De aceea, cu privire la natura autorității Bisericii Baptiste Logos, se poate spune că va fi atât prezbiteriană, cât și congregațională.

Articolul IV – Membralitatea

Secțiunea 1 – Definirea și funcțiile membrilor din Biserică

  1. Toți cei care și-au pus încrederea pentru mântuire în Isus Hristos sunt botezați imediat de Dumnezeu Duhul Sfânt și incluși în Biserică, Trupul lui Hristos, al cărei Cap este Hristos (1 Corinteni 12:12-13, 20; Efeseni 1:22). Toți cei care cred în Hristos ar trebui să adere la o biserică locală, să devină membri ai unui grup de credincioși cu identitate clară (Faptele Apostolilor 2:41, 47; 14:21-23; 20:28; cf. Matei 18:17; 1 Corinteni 5:12-13). Deși este evident din Noul Testament faptul că bisericile aveau liste concrete cu membrii lor (cf. Faptele Apostolilor 2:41, 47; 5:14; 1 Timotei 5:9), totuși a fi membru într-o biserică înseamnă mai mult decât un nume pe o hârtie, și anume:

  1. Implică dedicarea persoanei în cauză învățăturii din Cuvânt în contextul bisericii locale (Faptele Apostolilor 2:42, 2 Timotei 3:16-4:4; Efeseni 4:11-14).

  2. Implică creșterea și maturizarea prin părtășie și slujire reciprocă în cadrul bisericii locale, fără a părăsi contextul părtășiei frățești (1 Corinteni 12:13; Faptele Apostolilor 2:42, 47; Evrei 10:25).

  3. Implică închinarea publică și participarea la ordinanțele bisericii (botez și Cina Domnului), care sunt considerate esențiale pentru toți aceia care pretind că sunt copii ai lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 2:42; 1 Petru 2:5, 9; 1 Ioan 2:19).

  1. Toți aceia care se numără printre membrii acestui grup local de credincioși trebuie să îndeplinească funcțiile de membru, care sunt definite de Scriptură (1 Corinteni 12-14; Romani 12:1-8).

Secțiunea 2 – Primirea membrilor

  1. Toate solicitările pentru a deveni membru vor fi adresate unuia dintre prezbiteri sau diaconi. La solicitarea persoanei în cauză, i se va înmâna o cerere de membralitate și o copie a Reglementărilor Bisericii Baptiste Logos. Prezbiterii și diaconii hotărâți de cercul prezbiterilor se vor întâlni cu solicitantul după primirea cererii.

  1. Solicitantul își va spune mărturia de credință în Isus Hristos înaintea prezbiterilor și diaconilor desemnați.

  1. Solicitanții își vor exprima acordul și cooperarea în legătură cu punctul 17 din Mărturisirea de credință și cu Reglementările stabilite prin Constituție.

  1. Persoana care solicită să devină membru al bisericii trebuie să fie sau să fi fost botezată în urma credinței prin scufundare în apă, după modelul Noului Testament (Faptele Apostolilor 2:40-41).

  1. Dacă solicitantul a mai fost membru în altă biserică evanghelică, înainte de a primi acceptul final se va trimite o scrisoare către biserica respectivă pentru a cere informații cu privire la starea acestuia.

  1. Solicitanții care primesc aprobarea prezbiterilor vor semna Legământul cu Biserica, vor fi considerați membri ai bisericii Logos și vor fi prezentați în cadrul unui serviciu de închinare prestabilit (în contextul acelui serviciu de închinare, congregația se va ruga pentru ei).

Secțiunea 3 – Retragerea și excluderea membrilor

  1. Prezbiterii pot acorda membrilor care vor să se retragă din părtășia bisericii scrisori de recomandare oricărei biserici cu credințe similare. Astfel de scrisori pot fi acordate doar membrilor care sunt într-o stare bună și nu se află sub disciplinare în momentul solicitării scrisorii.

  1. Dacă un membru solicită retragerea (revocarea) statutului de membru din motive care nu au de-a face cu probleme de disciplinare, el va fi exclus din părtășie cu observații legate de starea lui spirituală. (1 Ioan 2:19; 2 Corinteni 13:15; Matei 7:21-23).

  1. Revocarea membralității, fie printr-o astfel de solicitare, fie prin excludere, va fi raportată congregației în cadrul întâlnirilor de lucru (adunări generale, după cum sunt denumite în România).

Sectiunea 4 – Dreptul de vot

  1. Calitatea de membru în această biserică va da dreptul membrului să își exprime votul în cadrul întâlnirilor de lucru cu privire la problemele aduse de grupul prezbiterilor înaintea congregației. Dreptul la vot este acordat membrilor care au împlinit vârsta de 18 ani.

  1. Au dreptul să voteze doar persoanele ale căror nume se regăsesc în registrul de membri al bisericii în ziua în care are loc întâlnirea de lucru. Fiecare membru al bisericii, de la 18 ani în sus, are dreptul la un singur vot.

Secțiunea 5 – Întâlnirile de lucru

  1. Întâlnirile de lucru vor avea loc de două ori pe an cu scopul de a primi rapoarte de la funcționarii și lucrătorii bisericii, rapoarte financiare și pentru a dezbate orice altă problemă pe care prezbiterii hotărăsc să o ridice în cadrul întrunirilor. Aceste întruniri vor fi hotărâte de prezbiteri și anunțate la începutul anului calendaristic.

  1. Întâlnirile cu caracter special se pot ține oricând la sugestia prezbiterilor. În notificarea prealabilă a unor astfel de întruniri trebuie specificate data și scopul întrunirii; notificarea trebuie anunțată obligatoriu cu două săptămâni înainte, în cadrul a două servicii de duminici diferite.

  1. Întâlnirile de lucru trebuie să fie moderate de un prezbiter sau un diacon, desemnat de prezbiteri.

  1. La orice întrunire de lucru, fie obișnuită, fie cu caracter special, membrii prezenți trebuie să constituie un cvorum care să dezbată problemele. Cvorumul diferă în funcție de aspectele care sunt dezbătute în aceste întâlniri de lucru. Dacă nu este specificat nimic cu privire la acel subiect de discuție, cvorumul este de 50%+1 dintre membrii bisericii (de exemplu: în întâlnirile de confirmare a prezbiterilor, cvorumul este de 60% dintre membrii bisericii).

  1. Pentru a adopta orice propunere este nevoie să existe o majoritate, cu excepția diaconilor, care sunt aleși chiar dacă nu există o majoritate, ci în ordinea procentajelor obținunte în urma votului bisericii.

  1. Buletinele de vot pentru alegerea funcționarilor și a lucrătorilor vor fi disponibile pentru membrii care sunt într-o stare bună spirituală, dar nu se pot prezenta la întrunire dintr-un motiv bine întemeiat. Aceste buletine de vot pot fi solicitate unui prezbiter până în duminica de dinaintea alegerilor și trebuie returnate aceluiași prezbiter duminică seara.

Articolul V – Disciplinare

Secțiunea 1 – Disciplinarea educativă (de formare)

Disciplinarea educativă are ca scop promovarea și menținerea condițiilor de învățare necesare formării de ucenici în Biserica lui Hristos, adică oameni care ascultă poruncile Lui. Adevărul trebuie să fie învățat într-un mod care produce sfințenie. Aceasta este responsabilitatea oficială a liderilor bisericii (Efeseni 4:11-12) și responsabilitatea neoficială a tuturor membrilor care își folosesc darurile spirituale pentru a încuraja, mustra, învăța și sluji unul altuia (1 Corinteni 12:12-27; Evrei 10:24-25; Coloseni 3:16; Galateni 5:13-14).

Secțiunea 2 – Disciplinarea de îndreptare (corectivă)

Este necesară o disciplinare corectivă atunci când un comportament sau o doctrină contravine poruncilor și învățăturilor biblice. Ea se impune atunci când membrii refuză să-și rezolve diferențele de opinie într-o manieră biblică (Matei 18:15-35), în cazul păcatelor publice și scandaloase (1 Corinteni 5:1-13), a ereziilor (1 Timotei 1:18-20) și în cazul disensiunilor din congregație (Tit 3:9-11). Disciplinarea de îndreptare are întotdeauna în vedere slava lui Dumnezeu, binele bisericii locale, precum și restaurarea și creșterea spirituală a celui care a greșit.

Secțiunea 3 – Pași în disciplinarea de îndreptare (corectivă)

  1. Orice membru al acestei biserici care are cunoștință de erezia, de comportamentul nebiblic sau de refuzul de a face pace al unui membru, va avea datoria să corecteze o astfel de persoană în particular și să caute să-l îndrepte (Matei 18:15; Galateni 6:1-2).

  1. În cazul în care, după mai multe încercări, membrul care greșește refuză să dea atenție avertismentelor, membrul care l-a avertizat trebuie să revină în particular cu încă unul sau doi martori. Aceștia, după ce au examinat situația și s-au rugat, vor judeca problema și vor încerca să împace cele două părți și/sau să-l îndrepte pe cel care greșește (Matei 18:16; Matei 19:20)

  1. Dacă martorii ajung la concluzia că membrul care greșește refuză să asculte mustrările, ei vor spune despre această problemă congregației. Se va atrage atenția congregației cu privire la membrul în cauză, astfel încât aceasta să nu se asocieze cu el, ci mai degrabă să îl avertizeze cu privire la greșeala lui. Deși este încă privit ca un frate, membrul aflat în greșeală va fi exclus de la participarea la Masa Domnului și nu va beneficia de drepturile unui membru, conform cu porunca Scripturii (Matei 18:17; 1 Corinteni 5:9-11; 2 Tesaloniceni 3:6, 14-15).

Uneori, datorită naturii publice sau scandaloase a păcatului, un membru poate fi spus congregației chiar la acest nivel al disciplinei fără a urma ceilalți pași în particular (1 Corinteni 5:1-13).

  1. În situația în care membrii au încercat să îl câștige pe cel aflat în greșeală, iar el încă refuză să se pocăiască, acesta va fi exclus din biserică, dat pe mâna Satanei și tratat ca un necredincios, fiind public îndepărtat din biserică (Matei 18:17-18; 1 Corinteni 5:4-5, 13; 1 Timotei 1:18-20).

  1. Dacă de-a lungul procesului de disciplinare corectivă, membrul cere să renunțe la calitatea de membru al bisericii, această cerere îi va fi primită, însă motivele care au dus la încetarea calității de membru vor fi prezentate congregației, iar aceasta va fi instruită să-l trateze pe cel revocat în conformitate cu poruncile Domnului nostru din Matei 18:17 și 1 Corinteni 5:9-11.

  1. Restaurarea unui membru care a greșit se va face după cum urmează:

  1. Dacă membrul care greșește se pocăiește la nivelul neoficial și privat (încă de la stadiul discuțiilor unu la unu, private), atunci pocăința, mărturisirea și restaurarea vor avea loc în particular (Matei 18:15-16; Luca 17:3-4; Efeseni 4:32; Coloseni 3:13).

  2. Dacă disciplinarea ajunge la stadiul oficial al dezvăluirii publice, înaintea congregației, atunci pocăința, mărturisirea și restaurarea trebuie, de asemenea, să fie făcute public și înaintea congregației (2 Corinteni 2:5-11).

  3. Indiferent de momentul în care se întâmplă restaurarea celui care a greșit, membrilor bisericii li se poruncește să ierte pe cel care a greșit pe baza mărturisirii și pocăinței lui (Luca 17:3-4; Efeseni 4:32; 2 Corinteni 2:5-11).

Articolul VI – Prezbiterii

Secțiunea 1 – Dispoziții generale

Isus Hristos este singurul Cap al bisericii (Coloseni 1:18); El își conduce biserica prin prezbiteri desemnați ca pastori (Faptele Apostolilor 20:28; 1 Petru 5:1-4), supraveghetori (1 Timotei 3:1, Faptele Apostolilor 20:28) și administratori (Tit 1:7) și cărora Hristos le cere supunere (Evrei 13:17). Aceștia sunt înzestrați prin Duhul Sfânt cu daruri și talente de care au nevoie pentru a-și îndeplini slujba. Este de datoria PREZBITERILOR să caute și să descopere între membrii BISERICII pe aceia cărora Hristos le-a dat chemarea, caracterul și darurile necesare acestei lucrării. Prezbiterii sunt responsabili cu mentorarea candidaților. După o aprobare oficială de către BISERICĂ exprimată în contextul întâlnirilor de lucru, aceștia sunt puși de o parte prin rugăciune comună (Faptele Apostolilor 14: 23; Tit 1:5).

Secțiunea 2 – Pluralitatea prezbiterilor

  1. Cu toate că într-o biserică nouă sau mică e posibil ca un singur om să aibă darurile necesare pentru a fi confirmat ca prezbiter, dovezile Noului Testament indică spre o pluralitate a prezbiterilor (conform cu Faptele Apostolilor 20:17; Filipeni 1:1). Aceștia sunt „pastorii și învățătorii” așezați în biserică pentru „desăvârșirea sfinților, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos…” (Efeseni 4:11-12). Modelul Scripturii este ca responsabilitățile și autoritatea pastorală să fie împărțite între un „grup de pastori”.

  1. Această pluralitate nu înseamnă că toți prezbiterii sunt egali în ce privește lucrarea și poziția din biserică (conform cu 1 Timotei 5:17). Deși fiecare prezbiter ar trebui „să fie în stare să dea învățătură” (1 Timotei 3:2), totuși unii dintre ei se vor implica mai mult în învățătura oficială și publică, în timp ce alții se vor implica mai mult în lucrarea de păstorire (adică a da învățătură și mustrare în particular) și de administrare/conducere. Unii vor ocupa anumite funcții ca urmare a chemării speciale pentru lucrarea Domnului și astfel își vor dedica viețile păstoririi, în timp ce alții, datorită faptului că au și serviciu, vor sprijini doar unele din responsabilitățile de păstorire în congregație (1 Timotei 5:17).

Secțiunea 3 – Pastorul Senior

  1. Datorită faptului că responsabilitățile unui prezbiter sunt și numeroase și importante, este de dorit ca unul dintre prezbiteri să fie ales de către cercul prezbiterilor în unanimitate pentru a se dedica integral lucrării de slujire și supraveghere a bisericii. Acest bărbat trebuie să fie bine pregătit, iscusit în predicarea publică și pregătit din toate punctele de vedere pentru a face din lucrarea de slujire un mod de viață (1 Timotei 5:17). Acest prezbiter va avea funcția de Pastor Senior, care, împreună cu ceilalți prezbiteri, conduce biserica aplicând cu atenție Cuvântul lui Dumnezeu în toate aspectele. Înainte de toate, îndatoririle sale vor cuprinde predicarea Cuvântului lui Dumnezeu în public și în particular pentru ca sfinții să fie complet pregătiți și pe deplin maturi (conform cu Faptele Apostolilor 20:20; Efeseni 4:11-12).

  1. Lucrarea de învățătură și predicare intră în răspunderea tuturor prezbiterilor, dar este în special lucrarea principală a Pastorului Senior.

  1. Este responsabilitatea bisericii să ofere susținere financiară corespunzătoare unui astfel de bărbat1 (1 Timotei 5:17-18; 1 Corinteni 9:9-11).

Secțiunea 4 – Responsabilitățile prezbiterilor

  1. Prezbiterilor li se poruncește să păstorească turma lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 20:28; 1 Petru 5:1-4). De aceea, din îndatoririle lor reamintim:
  1. Să protejeze turma lui Dumnezeu împotriva erorilor și ereziilor (Faptele Apostolilor 20:28-31; Tit 1:9, 10-11; 2 Timotei 2:24-26).

  2. Să mustre cu grijă, să confrunte păcatul și să dea învățătură individual sau în cadrul familiilor, ca unii care vor da socoteală (Evrei 13:17).

  3. Să sfătuiască, să dea învățătură și să mustre în particular (Faptele Apostolilor 20:20; 1 Tesaloniceni 5:12; Coloseni 1:28; conform Ezechiel 34).

  4. Să se roage pentru congregație și pentru lucrarea lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 6:3-4).

  5. Să pregătească pe alții în vederea lucrării (Efeseni 4:11-16; 2 Timotei 2:2). Ei sunt responsabili cu antrenarea și instruirea altor bărbați pentru lucrarea de prezbiter (1 Timotei 4:14; 2 Timotei 1:2).

  6. Să învețe și să predice Cuvântul lui Dumnezeu (Coloseni 1:28; 1 Timotei 5:17; 2 Timotei 4:1-4).

  1. Prezbiterilor li se încredințează responsabilitatea de a supraveghea biserica (Faptele Apostolilor 20:28; 1 Timotei 3:1), de a se ocupa de problemele bisericii, în primul rând cele spirituale; pentru celelalte, împreună cu diaconii (deși diaconii sunt sub supravegherea lor) și de a le gestiona după cum procedează tatăl în familia lui. Îndatoririle lor vor cuprinde:
  1. Să stabilească regulile și obiceiurile din biserică.

  2. Să vegheze asupra disciplinării și împăcării membrilor aflați în dispute și păcate.

  3. Să aleagă și să scoată din funcție personalul și angajații bisericii, dându-le atribuții și stabilind condițiile funcțiilor lor.

  4. Să numească comitetele necesare pentru o funcționare normală a lucrării din biserică. Acestea pot include un comitet al membrilor, un comitet pentru misiune, un comitet pentru întreținere, un comitet financiar etc., după nevoi.

  5. Să numească orice personal necesar pentru buna funcționare a bisericii, cum ar fi casierul, secretarul, etc. (Vezi articolul VIII).

  6. Să acționeze ca membri din oficiu pentru orice sfat sau comitet.

  7. Să țină locul la amvon în absența pastorului Senior.

  8. Să supravegheze diaconii și diaconițele. Aceștia dau socoteală în mod direct prezbiterilor.

  9. Să asculte vocea membrilor din biserică. Prezbiterii trebuie să își amintească faptul că ei nu sunt domni, ci slujitori și că biserica nu este formată din supuși, ci din membri dăruiți. În acest scop, prezbiterii vor căuta în mod activ părerea congregației atunci când vor lua decizii sau vor adopta reguli. Ei vor primi, vor analiza și vor lua în considerare dacă este cazul orice sugestie sau recomandare venită din partea oricărui membru sau organizație din biserică.

Secțiunea 5 – Aptitudini

  1. Însușirile / aptitudinile care îl califică pe un om să dețină funcția de prezbiter sunt stabilite în Scriptură, mai ales în 1 Timotei 3:1-7 și Tit 1:5-9.

  1. Orice om care a fost nominalizat pentru a ocupa această poziție trebuie să declare, în scris, că își asumă Mărturisirea de Credință (detaliată) și Reglementările Bisericii Baptiste Logos.

Secțiunea 6 – Destituirea

  1. Deși prezbiterii sunt supraveghetori ai turmei, în același timp sunt ei înșiși membri ai acestei turme. Ca urmare, fiecare prezbiter, ca individ, se află sub supravegherea celorlalți prezbiteri. În cazul în care se confirmă prin doi sau trei martori că un prezbiter se face vinovat de un păcat care contrazice calitățile unui prezbiter enumerate de apostolul Pavel, atât lui Timotei, cât și lui Tit, acesta trebuie spus bisericii, mustrat înaintea întregii congregații și eliberat din funcția de prezbiter (1 Timotei 5:19).

  1. Un prezbiter își poate manifesta dorința de a fi temporar eliberat din funcție din alte motive decât cele care ar duce la destituirea sa, ca de exemplu nevoia de odihnă, nevoia de reevaluare a umblării personale cu Domnul, o boală în familie, etc. Procesul de reinstalare în funcție după o astfel de întrerupere va fi hotărâtă de prezbiteri în conformitate cu circumstanțele, abilitățile și dorința acestuia de a sluji din nou.

Secțiunea 7 – Intrarea în funcție a unui prezbiter / Pastor senior

  1. Prezbiterii
  1. Nominalizarea – Prezbiterii sunt aceia care nominalizează un alt bărbat pentru poziția de prezbiter. Atunci când datorită provocărilor, schimbărilor sau creșterii numerice a bisericii există nevoia cooptării unui alt prezbiter, prezbiterii în funcție sunt responsabili pentru nominalizarea și pregătirea acestuia în vederea slujirii. Cu o lună înaintea Întâlnirii de Lucru cercul de prezbiteri va anunța numele canditatului. Biserica are obligația de a se ruga și de a confirma recomandarea prezbiterilor. Dacă cineva din biserică are ceva de anunțat și subliniat cu privire la caracterul prezbiterului recomandat, poate veni la cercul prezbiterilor pentru a cere analizarea candidatului. Congregația, pentru că se încrede în conducerea spirituală a prezbiterilor ei, va confirma nominalizarea pentru un nou prezbiter (dacă prezbiterii își mențin propunerea, în urma analizării eventualelor obiecții din partea membrilor).

  2. Confirmarea – Pentru confirmarea unui prezbiter este necesar un cvorum de 60% dintre membrii bisericii.

  3. Durata mandatului – Mandatul nu va fi mai lung de trei (3) ani și va fi gândit astfel încât să expire în rotație anuală2. Un prezbiter poate fi reales și pe termen nelimitat, în mandate de câte trei ani, atât timp cât sunt respectate cerințele Scripturii.

  4. Numărul – prezbiterii vor observa atunci când mai este nevoie de încă un bărbat care să slujească împreună cu ei. Aceștia vor avea responsabilitatea de a observa, coopta și instrui alți slujitori pentru conducerea spirituală a bisericii. Atunci când numărul bărbaților membri din biserică este mai mare de 12, cercul prezbiterilor nu va putea fi mai mic de trei persoane.

  1. Pastorul Senior
  1. Nominalizarea – Când postul este liber, dacă nici unul dintre prezbiterii actuali nu poate ocupa această poziție vacantă, se va forma sub îndrumarea și nominalizarea prezbiterilor un „Comitet al Amvonului”, căruia i se va încredința răspunderea de a prezenta cercului de prezbiteri numele unui candidat potrivit pentru postul de Pastor Senior. În momentul în care prezbiterii cad de acord cu privire la un candidat, iar aceasta exprimă chemarea Domnului de a se alătura slujirii bisericii Logos, candidatul este prezentat Bisericii pentru confirmare.

  2. Confirmarea – Pentru confirmarea unui Pastor Senior este necesar un cvorum de 60% dintre membrii bisericii.

  3. Durata mandatului – Pastorul Senior va fi ales pe o perioadă nedeterminată.

Secțiunea 8 – Deciziile

Orice decizie a prezbiterilor trebuie să se conformeze duhului de unitate al Noului Testament (Romani 15:6; Filipeni 1:27; 2:2; 1 Corinteni 1:10). Ca urmare, deciziile și măsurile luate de prezbiteri trebuie să fie luate cu același gând. Chiar și o singură diferență de opinie constituie motiv suficient pentru continuarea rugăciunii și analizării problemei până ce tot grupul prezbiterilor3 va vedea lucrurile la fel.4

Articolul VII – Diaconii și diaconițele

Secțiunea 1 – Dispoziții generale

Diaconii sunt chemați de Dumnezeu la o lucrare de „slujire” și de „ajutorare” a prezbiterilor și a congregației. Diaconatul servește prezbiterilor prin faptul că își asumă responsabilitatea anumitor sarcini trasate de prezbiteri – sarcini care altfel ar interfera cu lucrarea de predicare, învățare și păstorire a prezbiterilor. Diaconatul slujește congregația prin supravegherea unor nevoi temporare ale bisericii; de asemenea se îngrijește de lucrarea de binefacere. Este datoria bisericii să caute și să descopere între membrii săi pe aceia cărora Hristos Domnul le-a dat calitățile și abilitățile necesare pentru această lucrare.

Secțiunea 2 – Responsabilitățile diaconilor

  1. Diaconii vor fi responsabili pentru cele necesare la Masa Domnului și îi vor asista pe prezbiteri la acestă slujbă. De asemenea vor asista serviciile de botez.

  1. Diaconii vor gestiona un „Fond de binefacere”5. Lor le revine toată autoritatea pentru împărțirea darurilor din acest fond fără a fi nevoie să dea socoteală bisericii și fără a face public modul în care se folosesc acești bani cu excepția prezentării și informării generale despre încasări și cheltuieli din cadrul întrunirilor de lucru obișnuite ale bisericii.

  1. Diaconii vor avea grijă de proprietatea bisericii, de reparații, investiții și întreținere.

  1. Diaconii se vor dedica mai ales lucrării de milă6 a bisericii.

  1. Diaconii își vor îndeplini îndatoririle slujbei lor colaborând și supunându-se sfaturilor prezbiterilor.

Secțiunea 3 – Aptitudini

  1. Aptitudinile de care are nevoie un diacon sunt clar enumerate în 1 Timotei 3:8-10, 12-13.

  1. Orice persoană care a fost nominalizată pentru a ocupa această poziție trebuie să declare, în scris, că își asumă Mărturisirea de Credință (sumarizată) și Reglementările Bisericii Baptiste Logos.

Secțiunea 4 – Intrarea în funcție a unui diacon

  1. Nominalizarea – numele celor nominalizați vor fi prezentate prezbiterilor de către orice membru al bisericii care este într-o stare spirituală corectă, pentru a fi luate în considerare pentru funcția de diacon; aceasta se va face prin completarea unui formular standard în care se vor enumera calitățile biblice ale fiecărui candidat; formularul trebuie semnat de cel care îl recomandă și trebuie predat cu cel puțin o lună înainte de întâlnirea de lucru.

  1. Alegerea – În cadrul Întâlnirii de lucru, prezbiterii vor anunța numele persoanelor nominalizate care, în urma analizei, îndeplinesc cerințele biblice pentru a fi diacon, precum și numărul de diaconi care trebuie aleși. Fiecare membru al bisericii cu drept de vot își va exprima în scris preferința. Vor fi considerați aleși de către congregație primii candidați în ordinea procentajului. În cazurile în care nu se poate stabili un diacon, de exemplu datorită unei egalități de voturi, se va recurge la un al doilea vot pentru candidații aflați în această situație. Pentru întâlnirile în care se votează poziția unui diacon este necesar un cvorum de 50%+1 dintre membrii bisericii.

  1. Durata mandatului – Mandatul nu va fi mai lung de trei (3) ani și va fi gândit astfel încât să expire în rotație anuală. Un diacon poate fi reales pe termen nelimitat, în mandate de câte trei ani, atât timp cât sunt respectate cerințele Scripturii.

  1. Numărul – Biserica trebuie să se străduiască să descopere și apoi să recunoască public pe toți aceia pe care Duhul Sfânt i-a înzestrat cu darul și harul corespunzător pentru poziția în cauză. Este evident ca numărul de diaconi poate varia în biserică în funcție de nevoile și de oportunitățile de slujire pe care Dumnezeu le oferă.

Secțiunea 5 – Diaconițele

Femeile care îndeplinesc condițiile biblice stabilite în 1 Timotei 3:11 pot fi alese pentru a sluji ca diaconițe în biserică. Numele celor nominalizate vor fi prezentate prezbiterilor pentru a fi luate în considerare pentru funcția de diacon; aceasta se va face prin completarea unui formular standard în care se vor enumera calitățile biblice ale fiecărei candidate; formularul trebuie semnat de cel care face recomandarea și trebuie predat cu cel puțin o lună înainte de întâlnirea de lucru. Diaconițele vor fi alese în cadrul întâlnirii de lucru. Lucrarea lor nu este de natură să le ofere o poziție de autoritate asupra membrilor bărbați din biserică (vezi 1 Timotei 2:12), ci mai degrabă să le ofere privilegiul și responsabilitatea unor lucrări mai complexe. Ele vor sluji sub supravegherea generală a diaconilor.

Articolul VIII – Alte lucrări

Secțiunea 1 – Dispoziții generale

Sfânta Scriptură recunoaște doar două funcții biblice de slujire: funcția de prezbiter și pe cea de diacon. Biserica are libertatea ca, în limitele adevărului biblic, să numească slujitori, să dezvolte lucrări care vor veni în întâmpinarea cererilor impuse de timpul prezent și cultura actuală. Următoarea listă le cuprinde pe cele pe care noi le considerăm necesare azi. Lucrătorii pentru fiecare slujbă vor fi numiți în funcție de către prezbiteri, în acord cu membrii bisericii.

Secțiunea 2 – Secretarul Bisericii

Secretarul bisericii va ține un registru cu rezumate ale întrunirilor de lucru ale congregației, precum și ale oricărei alte întruniri stabilite de prezbiteri și care implică întreaga biserică. De asemenea, el va ține un registru actual al membrilor și al botezurilor. Secretarul bisericii va avea un mandat de un (1) an.

Secțiunea 3 – Casierul Bisericii

  1. Casierul bisericii va ține și va gestiona conturi potrivite pentru proprietățile și tranzacțiile financiare ale Bisericii Baptiste Logos. Registrele contabile vor fi disponibile oricând pentru a fi verificate de oricare dintre prezbiteri sau orice altă persoană desemnată de aceștia.

  1. Casierul (sau delegatul său) va depune toate fondurile și alte obiecte de valoare în numele și în contul Bisericii Baptiste Logos în depozitele desemnate de prezbiteri. El va prezenta un raport financiar la fiecare întâlnire obișnuită a prezbiterilor și în cadrul întâlnirilor de lucru stabilite.

  1. Registrele vor fi verificate anual, iar în urma verificării se va întocmi un raport care va fi predat prezbiterilor.

  1. Casierul va avea un mandat de un (1) an.

Secțiunea 4 – Directorul centrului educațional

  1. Directorul centrului educațional va conduce toate lucrările educaționale ale bisericii. El va fi responsabil pentru direcția generală și supravegherea școlii duminicale7, a lucrării cluburilor biblice pentru copii, a școlii biblice de vacanță, a taberelor și a oricărei alte lucrări educaționale pe care biserica o va implementa. El va avea un mandat de un (1) an.

  1. Directorul centrului educațional va recruta profesorii pentru lucrarea educațională a bisericii. Ei trebuie să aibă aprobarea prezbiterilor, care sunt responsabili, în cele din urmă, pentru învățătura bisericii.

Secțiunea 5 – Cerințe generale

Toate persoanele numite pentru a îndeplini una dintre funcțiile de mai sus trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

  1. Trebuie să dea dovadă că au o relație ascendentă cu Isus Hristos.

  1. Trebuie să fie de acord cu doctrinele fundamentale exprimate în Mărturisirea de credință sumarizată a bisericii.

  1. Trebuie să fie fideli și dispuși să dea socoteală conducerii bisericii.

  1. Trebuie să dea dovadă de creștere în asemănare cu Isus.

  1. Trebuie să fie membri în această biserică.

  1. Trebuie să participe cu regularitate la întâlnirile acestei biserici.

  1. Trebuie să aibă un nume bun în familia lor, în comunitate și la locul de muncă.

Secțiunea 7 – Alte comitete

Pentru a sprijini lucrarea și munca susținută de Biserica Baptistă Logos, prezbiterii pot numi diferite consilii și comitete formate din membri ai bisericii și din cei care frecventează biserica în general. Aceste consilii și comitete se vor îngriji de anumite aspecte, în concordanță cu îndatoririle trasate de prezbiteri și în baza autorității pe care aceștia o deleagă. Toate formele de organizare din această biserică sau care au legătură cu această biserică, cum ar fi grupurile de studiu biblic, grupurile de părtășie, activitățile sportive sau orice alt grup, se vor supune acestei constituții și prezbiterilor.

Secțiunea 8 – Administratori / Reprezentanți Legali

Pentru a „da Cezarului ce este al Cezarului”, această biserică va avea un grup de reprezentanți, cu scop exclusiv legal, ce va funcționa sub îndrumarea și autoritatea prezbiterilor.

Articolul IX – Amendamente / Rectificări

Se pot adopta modificări ale reglementărilor prin votul unei majorităti de două treimi (2/3) din membrii prezenți cu drept de vot, din cadrul unei întâlniri de lucru. Pentru întâlnirile în care se stabilesc astfel de rectificări ale constituției este necesar un cvorum de 60% dintre membrii bisericii. Pentru a fi supuse votului, modificările trebuie redactate în scris de către prezbiteri și prezentate congregației cu cel puțin două săptămâni înainte de întâlnirea de lucru.

Articolul X – Desființare

În cazul în care această organizație se desființează, prezbiterii se vor îngriji ca bunurile materiale să fie împărțite unei alte organizații cu scopuri asemănătoare celor identificate în Articolul II din aceste reglementări.


1 … atunci când există posibilitatea

2 Asta pentru a nu ajunge într-o situație în care tuturor sau majorității prezbiterilor să le expire mandatul în același an.

3 În momentul în care discuția nu impune luarea unei hotărâri urgente, subiectul este lăsat deoparte pentru reflecție și rugăciune, până când toți prezbiterii cad de acord fără excepție. În momentul în care există o problemă urgență de soluționat și nu se ajunge la același numitor comun, decizia este dată de hotărârea majorității prezbiterilor. În contextul de față al bisericii Logos, context în care nu poate exista o majoritate a prezbiterilor, se va recurge la o soluție provizorie. Cei doi prezbiteri vor veni într-o întâlnire înaintea cercului de bărbați membri ai bisericii, unde va exista o analiză și sfătuire. Decizia finală va aparține cercului de prezbiteri.

4 Excepție vor face hotărârile care necesită o învoire urgentă. Atunci se va ține seama de o majoritate a cercului prezbiterilor. În contextul în care nu există o majoritate a prezbiterilor, cercul prezbiterilor se va sfătui cu diaconii. Hotărârea finală va fi a prezbiterilor.

5 Un „fond de binefacere” pentru lucrarea de ajutorare a celor din biserica Logos care trec prin diverse nevoi financiare și materiale (ajutorarea văduvelor sau săracilor sau orfanilor bisericii Logos).

6 În contextul acestei lucrări de milă se are în vedere comunitatea săracă, nevoiașă și nemântuită din orașul nostru. Ea este mai mult decât o lucrare socială, pentru că scopul este acela de prezentare a dragostei și evangheliei lui Hristos. Prin modul în care biserica arată milă și dragoste celor din jur, Hristos poate să fie înălțat. Această lucrare de milă este diferită de lucrarea de ajutorare a săracilor și nevoiașilor bisericii Logos.

7 Momentan nu dispunem de așa ceva. Nu se referă la școală duminicală pentru copii, ci la o școală duminicală pentru toate grupele de vârstă, de la copii la adulți. Școala duminicală este de obicei un timp de studiu pe grup ce are loc înainte de începerea slujbei de dimineață.